Aspect general: câine de talie foarte mare; structură osoasă puternică; musculatură puternică; corp puţin mai lung decât înalt; cap masiv; urechi cupate, apropiate de cap; coadă purtată ridicat, când este cupată atârnă în formă de seceră; diferenţele dintre mascul şi femelă sunt pronunţate: masculii sunt mult mai mari şi mai puternici iar femelele sunt mai micuţe; trebuie evaluat luându-se în considerate calităţile care-l fac un bun cine de muncă şi pază.

Temperament: paşnic destoinic; tandru, prietenos cu stăpânii, iubitor şi jucăuş cu copii; inteligent; ataşat de familie; lipsa de libertate îl afectează profund.

Principalele caracteristici:

De secole, Ciobănescul de Asia Centrală a lucrat singur sau alături de alţi câini, fără ca păstorii să intervină prea mult, făcându-şi „slujba” datorită bunelor instincte şi a inteligenţei cu care a fost înzestrat de natură; aceşti câini sunt extrem de devotaţi familiei şi nu cer în schimb decât iubire şi respect; sunt foarte suspicioşi cu persoanele sau cu câinii străini; este ferm şi stabil iar când se simte ameninţat reacţionează rapid; se poate adapta oricărui climat; necesită un dresaj ferm realizat cu multă răbdare şi o socializare intensă.

Cap: masiv,proporţional cu restul corpului; văzut din profil, stopul este îngust iar fruntea plată; craniu mare şi gros cu arcade zigomatice bine dezvoltate; bot puţin mai mic decât lungimea craniului; văzut din faţă şi de sus, botul este rectangular; văzut din profil are o formă trunchiată, „tocită” cu buza de sus greoaie atârnând la comisuri; trufă neagră şi puternică; la câinii mai deschişi la culoare este acceptată şi trufa maro (culoarea ficatului).

Ochi: închişi la culoare, depărtaţi, rotunzi, aşezaţi drept.

Urechi: pot fi cupate sau necupate; mici, atârnând, triunghiulare.

Maxilare: dinţi albi, puternici, muşcătură în foarfece.

Gât: îngust, musculos, formează un unghi de 30-40 de grade cu linia spatelui.

Membre posterioare: văzute din faţă sunt drepte şi paralele; lungimea lor, de la pământ până la coate, este puţin mai mare decât jumătate din înălţimea la greabăn; antebraţ drept, masiv şi lung; chişiţă scurtă, lată, puternică şi dreaptă.

Corp: greabăn înalt, bine definit în special la masculi; înălţimea la greabăn este cu 1-2 cm mai mare decât înălţimea la crupă; piept adânc, mare; spate mare, puternic şi drept; şale late, uşor rotunjite; crupă lată, musculoasă.

Membre anterioare: paralele, angulaţii moderate; coapse scurte.

Labe: puternice, compacte, ovale.

Coadă: ţinută ridica; în formă de seceră; de preferat este să fie cupată.

Mişcare: trapul greoi şi galopul sunt cele mai caracteristice mişcări ale acestei rase.

Roba: păr aspru, scurt şi lipit de pielea capului şi pe partea din faţă a membrelor; subpăr des; sunt acceptate două lungimi ale robei: păr lung (7-8 cm) pe spate, urechi, gât, partea din spate a membrelor şi coadă; varietate cu păr scurt şi mătăsos (3-5 cm).

Culoare: alb, negru, gri, culoarea paielor, roşcat maroniu, gri maroniu, împestriţat; etimologia cuvântului „Alabai” (denumirea turkmenă a Ciobănescului de Asia Centrală) descrie cel mai bine varietatea de culoare a acestuia: „ala” înseamnă „tărcat” (două, trei sau mai multe combinaţii de culoare) şi „bai” înseamnă „bogat”.

Înălţime: între 60 de cm (femelele) şi 65 de cm (masculii).

Greutate:

Defecte:

-obezitate;

-conformaţie slabă;

-musculatură insuficient dezvoltată;

-lipsa curajului;

-nervozitate, irascibilitate;

-cap îngust;

-arcade zigomatice foarte proeminente;

-frunte bombată;

-stop pronunţat;

-sprâncene proeminente;

-bot prea scurt sau prea lung;

-pielea capului încreţită, cutată;

-urechi ciulite, ridicate;

-ochi deschişi la culoare sau aşezaţi oblic;

-lipsa dinţilor (mai mult decât un premolar P1 sau doi premolari P1, P2);

-dinţi mici şi rari;

-pete galbene pe dinţi;

-gât lung, insuficient muscularizat;

-salbă pronunţată;

-piept mic;

-abdomen prea suplu (asemănător cu cel al Greyhoundului, de exemplu) sau prea lăsat, voluminos;

-spate arcuit;

-oasele membrelor deformate;

-lipsa subpărului; robă extrem de scurtă sau ondulată;

-testicule atrofiate;

-monorhidie (conformaţie genitală cu un singur testicul);

-criptorhidie(anomalie congenitală caracterizată prin oprirea testiculului în cavitatea abdominală sau în canalul inghinal).

N.B. Masculii trebuie să aibă două testicule aparent normale complet coborâte în scrot.